Mai există profesionişti în TVR… ? Eu nu prea cred. Profesioniştii buni au cam plecat in timp la posturile private iar de acolo nu a venit mai nimeni în TVR – cu excepţia Doinei Gradea, tot un nimeni. Adelin Petrişor scrie pe FB „. După umila mea părere, dupa controlul politic, pentru TVR cea mai mare problemă este chiar TVR-ul: nepotisme, amantlâcuri, schema de personal supraîncărcată, realizatori care nu au mai realizat nimic de ani, oameni care vin la serviciu câteva zile pe lună, rating mic, emisiuni irelevante, tehnică depăşită şi tot aşa. Deci vina pentru ceea ce avem azi o poartă politicienii şi numiţii politic, însă şi oamenii din TVR. Mai există profesionişti şi lucruri bune în Televiziunea Publică? Sigur, însă de multe ori nu se mai văd din marea de incompetenţă şi rea-voinţă. ..Dar la fel cum nu are spitale, şcoli şi autostrăzi, -ţara- nu are nici Televiziune Publică performantă. Mă tem că, din nefericire, avem TVR-ul pe care-l merităm.
Corect…cu câteva amendamente. 1. Puterea, de 30 de ani, preferă o televiziune publică amorfă, de aia o plăteşte! Nu se uită nimeni…foarte bine. Dacă ar fi cultivat vocile critice, crescând audienţa,n-ar fi bine pentru voturi. Vă amintiţi ce bâlci s-a făcut cu Pătraru, altfel un tip netalentat dar deranjant prin subiectele critice alese. ?….Mai bine fără el sau alţii ca el, cu yes-mani nu apar probleme.. 2. Dacă TVR colcăie de profesionişti de ce nu au făcut în 30 de ani ceva măcar în domenii care aduc audienţă, ficţiune, concursuri, mari showuri, unde sunt piesele de teatru, filmele şi serialele care ar fi atras public şi unde TVR avea tradiţie.. ?.Îmi amintesc că la Abracadabra sau Arlechino ne străduiam cu bani puţini dar destul entuziasm să producem ficţiune spre mirarea multor şefi care nu înţelegeau ce ne-a apucat…Deci, se poate dar nu se vrea, ar fi o explicaţie sau…nu se poate pentru că n-are cine? Repet ce am mai spus…. TVR are studiouri mari şi bine dotate dar în 20 de ani producţia de teatru a fost extrem de săracă, oare cum se descurcau înainte când se dăduse ordin de sus să existe o premieră pe săptămână…şi nu era vorba de încropeli cu secretari de partid ci de ecranizări după Caragiale, Shakespeare, Alecsandri, Goldoni, Muşatescu, Moliere – e drept autori cărora nu trebuia să li se plătească nimic că bani nu erau nici atunci. Din ce motive s-a renunţat la una din principalele modalităţi de ficţiune prizată enorm de publicul nostru…nu mai sunt regizori de talent , nu mai există actori buni, nu există ofertă de texte -nici nu va fi cu asemenea cerere scăzută, sau e vorba pur şi simplu de incompetenţă? Atunci să le facem ca autostrăzile, în Parteneriat Public Privat…şi nu glumesc! Poate că teatrul de televiziune e desuet, trebuie aruncat la gunoi, e părerea unora, dar ce am pus în loc? Sunt prea multe filme americane, aşa e…dar de ce TVR plăteşte o grămadă de bani filmului românesc dar nu difuzează mai nimic? În 20 de ani nu s-au făcut destule filme pe care să le difuzezi sau e mai bine să dai de n.şpe ori „BD a munte şi la mare”? Avem actori prea slabi faţă de monştrii sacri de odinioară? Eu nu cred asta şi în plus actorilor, pentru a-şi dovedi talentul, trebuie să li se ofere să joace. Au mai apărut şi alte canale private care se zbat să existe iar principalul lor atu este difuzarea de filme dinainte de revoluţie…am revăzut de pildă” Cu mâinile curate”…unde, ca şi în altele, există o subtilă propagandă comunistă, comuniştii sunt omenoşi, cinstiţi, etc. şi dacă la noi cei bătrâni asemenea subtilităţi nu ţin ce se întâmplă cu noile generaţii mai crude …?
eugenpatriche 