Să fie mai bine în iad?

Au trecut mai bine de 20 de ani de la revoluția pe care ne-am dorit-o un moment de cotitură în viața noastră și a țării. Ce s-a întâmplat știe fiecare și e sau nu mulțumit în funcție de speranțele pe care și le-a făcut. La noi după Revoluție se spunea că avem nevoie de 20 de ani să învățăm democrația, au trecut de atunci mai mult de 20 dar….? Poate nouă democrația nu ne priește ceea ce e altă discuție…Înainte se considera că doar datorită regimului comunist s-a construit  atât în România postbelică de parcă țări care nu au cunoscut comunismul, ca Belgia, Austria, Olanda etc. au stat pe loc după război. Acum circulăm pe aceleași șosele și linii de metrou, tramvaiele, troleibuzele și autobuzele Bucureștiului sunt parcă piese de muzeu, problemele cu încălzirea și apa caldă persistă dar noi trebuie să fim fericiți că nivelul creșterii economice ne așează în față. Desigur nu contează faptul că la creștere predomină consumul, stimulat esențial de miliardele pe care cei plecați să muncească afară le trimit în țară. Sigur la promisiuni neîndeplinite suntem campioni. Scriind Jurnalul de Las Vegas trebuie să observ că  în 20 de ani de vizite frecvente acest oraș prin care trece anual dublul populației României nu doar s-a dezvoltat spectaculos, cu toată criza suferită, dar s-a și modernizat. La computere, la smartphone-uri există faimosul update, punerea la zi cu ceea ce e nou și ajută la funcționarea mai bună a serviciului, asta  pentru mine înseamnă modernitate și în viața unui oraș sau a unei țări… Vom vedea acum ce ne va aduce tuturor victoria lui Donald Trump pe care și eu am dorit-o și am așteptat-o, cum am crezut și în Brexit, cum mă bucur să asist la înfrângerea exageratei „corectitudini politice„ și la impunerea cu forța a unor atitudini pro-minoritare.  Nici un moment nu m-am lăsat păcălit de tsunamiul de ură și răstălmăciri cu care magnatul american a fost tratat și acasă și aiurea, e suficient să citești cartea lui – din noiembrie 2015- Great Again – How to Fix Our Crippled America, pentru a reuși cât de cât să-l înțelegi iar una din acuzele aduse de el elitei clasice de politicieni este „talk no action„, vorbărie dar nu acțiune. Asta aștept să văd pusă ideea în practică nu doar acolo. Citiți și veți descoperi, cum e cazul reformei învățământului, că unde nu se pricepe Trump recunoaște, stimulează pe cei în cauză să dea soluții dar accentuând pe ideile sale de bază, descentralizare, concurență…E adevărat că mereu ne prefacem că ne preocupă altceva, de la  încălzirea climei la căsătoriile LGBT dar nu facem nimic nici măcar pentru îmbunătățirea traficului. Pe bd Lacul Tei din București de mai bine de un an, poate doi,  s-au instalat panouri de semnalizare pentru o viitoare introducere de sensuri unice – idem pe strada Ramuri Tei – dar inițiativa s-a abandonat, ce contează o mică cheltuială? Dar e un fleac față de ce aud, din 2011 18 milioane s-au plătit  pentru studii de fezabilitate pe care nu le-a pus în practică nimeni!?  Se vorbește zilnic despre reforma în sănătate, se anunță proiecte mari, construcții de spitale dar în afară de defecțiunile frecvente ale folosirii cardului de sănătate nu se face nimic, absolut  nimic. Mai nou am citit despre o dispută caraghioasă pe tema „closete în curte sau tablete?„ -oricum nu vor fi nici unele nici altele…Oare e de ajuns ca unii prinși cu corupție să fie pedepsiți, stigmatizați, condamnați? Dar numeroasele cazuri flagrante de incompetență cum se rezolvă? Ne-am obișnuit cu situația când diferite controale sesizează dar nu se face nimic. Iar presupușii  incompetenți nu pățesc nimic..Dacă e vina legislației care ocrotește mediocritatea și incompetența schimbați-o! Să fie mai bine în iad unde în cazanul românilor nimeni nu scotea capul la suprafață pentru că se trăgeau la fund unul pe altul?

Înainte de revoluție când lucram la TVR ni se comunica o listă cu anumite cuvinte interzise – de pildă „meleag„ care era de origine maghiară, -azi e interzis cuvântul „țigan„, el fiind înlocuit oficial cu rom, inițiativă ce ne-a creat destule belele afară. Se vede că apărarea țiganilor de discriminare verbală e mai importantă decât a face ceva pentru ei, mai ales când proprii lor șefi ajung prin tribunale, hoția e dincolo de rase. Mi-ar fi plăcut să se numească telenovela noastră de succes „Inimă de rom„, tot era mai bine decât la americani unde negrii sunt alintați cu denumirea de afro-americani iar indienii autohtoni sunt denumiți native-americans. Propun și eu să îi denumim pe țigani indiano-europeni dar nu numele contează cât despre integrarea altor tipuri de cultură în cultura noastră specifică se poate discuta serios. Dar să nu fim farisei, să nu ne ascundem după niște lideri de carton și partidulețe sau mișcări care pretind că ne apără identitatea, poate nu ne convine să primim refugiați sau imigranți cum ni se cere dar să nu uităm că e plin la noi de arabi, sirieni, turci, libanezi, iordanieni, palestinieni care au venit ca investitori și nu doar au deschis șaormerii ci sunt la conducerea unor afaceri importante din domenii diferite – imobiliar, turism, alimentație, comerț. Cum scria cineva „veniți la studii înainte de Revoluție și stabiliți aici, arabii au găsit în România de tranziție un adevărat el dorado, în care și-au putut acumula, peste noapte, averi impresionante. Unii prin muncă cinstită, alții la limita legii și dincolo de aceasta. Unii și-au câștigat respectul, alții disprețul„ Nici legăturile unora cu vechea și noua Securitate nu sunt de neglijat când vorbim de arabii care s-au grăbit să ocupe piața înaintea altora făcând să fie împărțiți în diferite categorii, corecți și serioși, controversați, infractori dovediți…Trebuie să așteptăm ca și imigranții de azi să se integreze aidoma? Sau va fi ca în Germania unde deja a apărut „poliția Sharia„ ca să ne impună regulile lor?

Nu pot uita cuvintele adresate imigranților de Julia Gilliard, fost prim ministru al Australiei – singura țară de altfel unde mi s-a făcut un control total al bagajelor…„ Cei mai mulți australieni cred în Dumnezeu. Nu este vorba despre «dreapta creștină» sau «presiuni politice», este o realitate faptul că această națiune a fost fondată de bărbați creștini și femei cu principii creștine. Dumnezeu vă deranjează? Dacă DA, vă sugerez să luați în considerare o altă parte a lumii pentru a trăi acolo, pentru că Dumnezeu este parte a culturii noastre. Acceptăm convingerile voastre, fără întrebări. Tot ce vă cerem este să respectați convingerile noastre, să trăiți în pace și în armonie cu noi. Aceasta este țara noastră, pământul nostru și stilul nostru de viață, de care vă oferim posibilitatea de a vă bucura. Dar, din momentul în care începeți să vă plângeți, să gemeți și să bombăniți despre steagul nostru, angajamentul nostru, convingerile noastre creștine sau stilul nostru de viață, vă încurajez să profitați de o altă mare libertate australiană: «DREPTUL DE A PLECA» . Dacă nu sunteți fericiți aici, ei bine, plecați! Noi nu v-am forțat să veniți! Ați venit de bună voie, atunci acceptați țara care v-a acceptat așa cum sunteți!„  Nu am nimic de adăugat. Doar atât, nu cumva e mai bine în iad?

..

Anunțuri

Jurnal de Las Vegas 1995-2016 / 10

Probleme sociale și etnice

Criza a trecut în America, orașul e plin de turiști, cazinourile fac sute de milioane profit, oferta de joburi crește dar evident a scăzut calitatea umană. Mai întâi au proliferat, ca efect al crizei, marginalizații, homeleșii, săracii. Vei gasi pe Strip cerșetori din abundență, oameni cu nevoi reale, existențiale și nu prefăcuți, în variante diferite. Sunt puzderie de amărâți care întind o cutie a milei afișând sau nu cartoane cu inscripții [inclusiv unele cu umor gen „De ce să mint îmi trebuie bere„ …sau „E ora pranzului, plătești tu„] la muzicieni sau la personaje costumate care se oferă pentru o fotografie. Pe mine, pentru 2 dolari, m-au „furat” două showgirls banale care, la un casting real n-ar fi lăsate nici să treacă de ușă. Stripul populat de turiști atrage dar zonele cu probleme sunt în special in nordul orașului sau în Downtown in ciuda repetării faimoasei inscripții de intrare- „Welcome in fabulous Downtown Las Vegas„…Tot mai mulți bețivi, drogați, homeleși – chiar dacă primăriile au o grămadă de agenții destinate ajutorării lor…Ca și în alte orașe americane oamenii cu stare, clasa mijlocie ca și cei avuți s-au mutat în cartiere securizate abandonând centrul …Cum treci de Bally pe East Flamingo parcările sunt pline de mașini obosite și demodate, la autobuze fac coadă îndeosebi hispanici sau negri care locuiesc departe si nu-și pot permite o mașină să se ducă la muncă. Ceea ce e o problema de viață! Noroc că autobuzele respectă cu strictețe un orar bine stabilit…În schimb etnicii de culoare veniți ca turiști își etalează starea de bine și le simți distinct prezența fie prin ținutele lor extravagante fie prin gălăgia nestavilită pe care o afișează. Nu pot să nu mă gândesc că așa va arăta viitorul când Bucureștiul va fi plin de palate cu turnulețe și din limuzine vor cobori românași de-ai noștri în ținute multicolore și împodobiți cu aurării…Americanii s-au bătut pentru abolirea segregației rasiale. Aici discriminarea e o crimă si aduce repercusiuni. Scandalul zilei în vara lui 2014 îl reprezenta cazul Sterling, un bogătaș de 81 ani patronul Los Angeles Clippers, echipă aflată chiar atunci în playofful NBA, care a refuzat să platească la șantajul fostei amante și ea a dat publicității o înregistrare în care acesta spunea ca nu-i plac negrii în echipa lui….o prostie, baschet american fără negri ar fi imposibil. Consecința? A fost imediat suspendat pe viață de NBA, amendat cu vreo 3 milioane și împins să vândă echipa! Sigur, el va putea câștiga mai bine de jumătate miliard de dolari după vânzare dar bătrânul amant – și lovit de cancer pe deasupra- s-a atins de un subiect tabu, nu-ți manifesta public părerile despre semenii de culoare! Cu reversul medaliei, de care am vorbit, toți oamenii trebuie să fie egali dar unii trebuie ajutați și ajung să fie mai egali ca alții…

Am să citez câteva informații la zi despre situația rasială creată acum în America datorită și creșterii influenței organizației Black Lives Matter, ca protest pentru uciderea de catre polițiștii din mai multe state a unor suspecți, desigur negri. Ca o paranteză eu nu folosesc sintagma artificială „afro-americani„ cum nici denumirea de rrom nu-mi place…mă duce cu gândul la titlul unui serial de la noi care s-ar fi putut numi „Inimă de rom„….Organizația în cauză, înființată în anul 2013, spune presa, este conectată cu alte grupări de orientare pan-africană, anti-europeană (anti-albă) și de natură anarhistă (Black Power, New Black Panthers Party, Black feminists, Pan-Africanism, Occupy, Nation of Islam) și membrii ei au convingerea că poliția americană îi urmărește cu precădere pe cetățenii de culoare și exercită cu mai mare ușurință violența asupra acestora, de unde rezultă un număr dispropoționat de mare de victime în rândul negrilor. Statistica dimpotrivă arată că în anul 2011 au fost făcute 12.408.899 de arestări și procentele au fost 67% albi și 30,6% negri. La 1.000 de arestări făcute în anul 2015, soldate cu moartea prizonierilor, 502 dintre victime au fost de rasă albă, 250 au fost afro-americani și 163 hispanici (The New Observer). Dar în rândul celor care au comis omucideri în perioada 1980-2008, după statisticile departamentului de justiție, 52,5% dintre asasini au fost negri și 45,3% albi. Această proporție este mult diferită de structura populației americane, cu 62% albi și 13% de culoare.

Este o formă nouă a terorismului intern din Statele Unite, plănuit și executat asupra celor care apără legea, evident cu scopul de a intimida poliția și de a crea condiții favorabile pentru grupurile antisociale anarhice. Nu întâmplător acum a apărut și varianta opusă …White Lives Matter și ciocnirile sunt inevitabile ….Eu ca scenarist fac din nou referire la filmele Hollywoodului și remarc lista interminabilă de filme „home invasions„, care au devenit un gen aparte, „reflectând eroziunea distincției între spațiul privat și cel public„ vedeți –dacă rezistați- ciclul The Purge care pleacă de la premiza că orice lege și autoritate se suspendă pentru 24 de ore. Și de aici haosul,sângele, crima…Am asistat de la distanță la multe episoade televizate ale unei confruntări reale din Nevada, celebra Bundy standoff, o confruntare armată între autorități și un grup de protestatari pentru drepturile asupra unor terenuri,  prilej de reflecție asupra limitelor democrației. Sunt deja multe forme de asumare a dreptului de a judeca, a condamna și executa în afara procesului conturat de legi, sunt mulți „vigilantes„ care impun presupusa lor dreptate în contextul în care autoritățile, din incompetență sau corupție, nu reușesc, bineînțeles că există multe filme în care un Mel Gibson, Travolta, Liam Neeson transformă în eroi asemenea oameni care își rezolvă problemele cu pumnul sau glonțul. O fi bine, o fi rău?

Desigur oamenii au cu toții mâini, picioare, etc dar nu sunt egali, orice ar spune apostolii unor ideologii nocive. Oamenii sunt diferiți. Iar diferențele provin din educație, țin de cultura, de tipul de civilizație căreia îi aparții…inclusiv religia face parte din aceste tipare. Citiți-l pe Samuel P. Huntington, autorul unor lucrări despre ciocnirea civilizațiilor. ”Cine suntem noi astăzi”? se întreabă el concluzionând că „America este o ţară de emigranţi care are în centrul identităţii sale „crezul american”.Dar ideea de „America – ţară de emigranţi” este un fals grosolan. Distincţia principală care trebuie să opereze, ne avertizează Huntington, este cea dintre colonişti şi emigranţi. Coloniştii au fost un grup definit cultural, au creat o societate, au avut un ţel, o miză, un vis, scopuri comune. Au creat, pe un teren tabula rasa, o societate în funcţie de identitatea lor culturală– „cultura anglo-protestantă”. Spre deosebire de aceştia, imigranţii nu creează o nouă societate; ei se mişcă între preferinţe sociale, respectiv vin unde vor să vină, unde le place să vină; ei au „un şoc cultural” şi urmăresc să se integreze , ei integrându-se în cultura anglo-protestantă a coloniștilor”   Huntington analizează principalele provocări la adresa identității americane și anume „ 1. teoriile multiculturalismului; 2. lipsa „americanizării imigranţilor” şi absenţa dorinţei acestora de a deveni americani; 3. dominanta hispanică a imigrării; 4. denaţionalizarea elitei americane, respectiv ruptura dintre elitele transnaţionale şi publicul patriot.„ El apreciază că miza principală azi este asimilarea, nu imigrația, vorbește despre marea provocare a hispanizării societății …practic invitația lansată de el la reflecție și analiză merită luată în seamă nu numai în ceea ce privește America dar și Europa sau restul lumii, cartea sa principală ”The Clash of Civilisations” fiind extrem de actuală deși autorul a decedat în 2008 iar volumul a apărut în 1996. Istoria îi dă și îi va da dreptate…Poate că Donald Trump să piardă datorită temperamentului său neacomodabil dar problemele detectate de el în mecanismul societății americane rămân și într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu, își vor găsi rezolvarea. Așa cum Brexitul neașteptat a grăbit descoperirea fisurilor din armura Uniunii Europene și va provoca un șir de reforme ireversibile…