Cine va spune adevărul?

 

La noul ProTv a  rulat, oarecum în obscuritate, un serial făcut cu ani în urmă, de doar 6 episoade, „Deschide ochii”. Oricum altceva decât eternele povești de mahala pe care le tot înghițim dar…din nou ProTv nu se dezminte, scenariul este unul adaptat  – după un oarecare Simon Edi Schwartz. Frumos. De altfel tema avocatului –inclusiv unul orb- se înscrie în masiva literatură americană, adesea ecranizată, pe care un John Grisham a făcut-o mai nou celebră…dar există o filieră neîntreruptă de legal thriller de la eroul lui Erle Stanley Gardner, Perry Mason , pe care-l adoram în tinerețe la avocatul din limuzină al lui Connelly. Nimic nou sub soare deși tare mi-ar fi plăcut să aud de o creație originală pentru că, nu-i așa, evenimentele de pe scena juridică autohtonă sunt ofertante. Cu ceva timp în urmă mă gândeam că o poveste gen „mâinile curate„ având ca erou un procuror ar fi fost interesantă în contextul actual dar nu e o treabă ușoară. E mai simplu să adaptezi, să imiți, să cumperi formate străine și să le reproduci, executanții fiind mai ușor de găsit decât creatorii. Unde se ajunge vom vedea din declarațiile lui Costi Mocanu director of Diversification and Business Strategy Pro TV , el ne spune despre Acasă Tv că „avem parteneriate cu colegii din compania CME din alte teritorii, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Croația. Este intenția noastră de a prelua produsele lor.” El recunoaște, pe șleau, că „În grilă nu veți mai regăsi atât de multă inițiativă, îndrăzneală, curaj în promovarea unor titluri noi, de ficțiune, așa cum au stat lucrurile la noi până în 2010. /???!!!/ Cam atunci ne-am oprit din producerea formatelor românești, din cauza crizei. Avem însă intenția revenirii cu ele, cu producții sută la sută românești, de ficțiune, de succes pe măsură ce piața își va reveni./??/ Vom veni cu producție europeană. Avem parteneriate cu colegii din compania CME din alte teritorii, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Croația. Este intenția noastră de a prelua produsele lor. Ei au continuat să producă, piața a fost mai darnică cu unele dintre teritoriile companiilor noastre. /??!!?/ Vom aloca în continuare produsul tradițional al canalului, telenovela, fie că vine din America Latină, dar începe să fie încurajatoare și la noi după ce alți colegi din media românească au venit cu astfel de inițiative, și produsele turcești. Noutatea ar fi apariția unor produse indiene și ele consacrate de alți participanți din spațiul media din România.”. Dincolo de neadevărurile flagrante cuprinse în aceste declarații nu pot să trec peste un aspect…mai de mult, după succesele evidente ale serialelor noastre, la CME se decisese ca Ruxandra Ion să fie Head of Content pentru toate teritoriile, existând perspectiva ca multe din produsele noastre nu doar să fie difuzate acolo, ceea ce s-a întâmplat, dar și formatele noastre să fie acceptate. Evident, respectându-se valorile și tradițiile locale, lucru esențial pe care l-am observat de pildă la Praga unde se intenționa un remake după Lacrimi de iubire. Unii din afara CME, de asemenea, au făcut seriale pe scenariile noastre..de pildă polonezii cu Tylko miloscz, o versiune după Numai iubirea. Iar acum aflu că avântul căpătat de producția românească s-a prăbușit după 2010 ,noi vom vedea lucrările bulgarilor sau  slovacilor care n-au cunoscut criza pieții /oare?/ iar ca să difuzăm totuși un procent de creație autohtonă vom apela la reluări…Să mă mai mir când Numai iubirea – o producție 2004- se reia acum în 2016 pentru a nu știu câta oară? Desigur, vorba soției mele, generațiile se schimbă dar eu, devenit fără voia mea, clasic în viață nu văd deloc perspectiva în roz. Fie se spune tot adevărul privind falimentul ficțiunii românești și se lasă deoparte poveștile cu criza pieții fie se încearcă depășirea momentului printr-un efort acum nu într-un viitor nedefinit. Ce audiență vor avea creațiile partenerilor noștri  bulgari sau cehi vom vedea dar mă tem că am părăsit fără luptă ringul, adică piața. Sau le oferim la schimb poveștile fierbințenilor?  Vânzarea studiourilor de la Buftea îmi spune că viitorul de care se vorbește va fi foarte foarte îndepărtat. Dar poate, după ce ProTv –cu anexa sa AcasăTv- s-a predat, preferând aproape exclusiv cumpărarea de formate, va apărea altă televiziune care-și va însuși efortul de a susține producția originală românească? Bine ar fi…

Reclame

Suleiman Magnificul sau Alexandru Ioan Cuza ?

M-am întrebat adesea de ce audiența unui serial istoric despre Suleiman bate recorduri și nu ar face la fel unul dedicat unei personalități atât de complexe și controversate cum a fost Cuza. Dincolo de șabloanele unei istoriografii aberant patriotarde Cuza a avut o viață interesantă – pe plan politic, profesional, amoros-. E drept, la noi subiectele istorice nu mai sunt la modă, cinematografia a abuzat adesea grosolan de tematică iar televiziunile se feresc …mai ales după ce un exemplu răzleț, ”Aniela” de pe AcasăTV a fost un eșec, datorită unui subiect nepotrivit, mărunt. Dar în principal e o problemă de bani. ProTv a renunțat încercând să limiteze risipa. TVR se chinuie să acopere plata salariilor, nemairămânând cine știe ce pentru producție, investiții, achiziții…exact așa cum, la scara întregii țări, procedează guvernul. Deci, adio seriale. Dar noi când am făcut în anii 90 filme pentru copiii aveam bani? M-am uitat cu groază prin așa zisul proiect de reașezare a canalelor și programelor TVR și am observat că lipsește preocuparea de a face programe pentru copiii. Dacă nici televiziunea națională nu oferă programe proprii copiilor, atunci cine?
Din experiența mea există trei condiții esențiale pentru a reuși programe bune pentru copiii și nu numai! Mai întâi să cauți oameni potriviți, nu jurnaliști ci persoane din domeniul spectacolului. Apoi, să promovezi ca protagoniști ai programelor personalități puternice, ce pot întruchipa personaje cu previzibil impact la public…noi am lucrat cu Anda Călugăreanu, Ioan Luchian Mihalea, Marian Râlea, Mihai Gruia Sandu, Eugen Cristea, Horia Brenciu etc. În fine, să mizezi în primul rând pe ficțiune. Nu doar ”Abracadabra” și ”Arlechino„ dar și celelalte programe din perioada menționată au pus pe prim plan povestea, filmul, mini-serialul, ficțiunea. Au trecut ani și domeniul a sărăcit, la toate capitolele. Nici din boomul serialelor românești, fie ele botezate telenovele sau sitcomuri, nu s-a ales mare lucru…doar insistența cu care se reiau le subliniază valoarea. Oare trebuie luat totul de la zero? Oare trebuie început cu filmulețele școală înjghebate de studenți? Am sperat că, prin creșterea cererii, deci a producției va fi stimulată apariția unei generații de scenariști, regizori, producători, actori etc. capabili să creeze nu să imite, nu să execute niște modele cumpărate. E sigur, renunțarea la producția de ficțiune ne va da înapoi, oamenii talentați dispuși să facă o carieră aici se vor reorienta din lipsa ofertei, profesionalismul câștigat de unii se va toci, vor trece ani, poate decenii până se vor ivi alte oportunități și alte generații o vor lua de la zero. Sau aproape. Când intram eu în TVR, în anii 70, tocmai se sfârșea epoca mult gustatelor programe pentru copiii cu Val Vârtej, Daniela și Așchiuță, Iura și Mihaela. Abia peste aproape 30 de ani am avut epoca Marelui Magician, a Măgărușului, a lui Arlechino, iar cauzele decalajului nu sunt exclusiv politice. E și o chestiune de oameni. Mai vechi seriale ca ”Toate pânzele sus” sau ”Pistruiatul” au succes și astăzi în ciuda unor compromisuri de conținut, în special la ultimul. Iar acum nu se produce nimic, nu se difuzează decât trăncăneală politică și bălăcăreală mondenă și anii trec, implacabil. Orice pas înainte s-a făcut, mai mult din entuziasm, după anii 90 a fost anihilat. Argumentul suprem folosit adesea ca o măciucă doborâtoare de inițiative, a fost și este ”asta vrea publicul!”. Dacă publicul vrea pseudo-scandaluri și mediocritate atunci de ce se înghesuie la ”Urzeala tronurilor” sau la ”Suleiman”? De ce continuă să facă audiență multe seriale și filme străine, bune sau mai puțin bune? Cu riscul de a plictisi repet, pentru că oamenii vor povești, experiențe de viață sublimate artistic, actori buni întruchipând personaje interesante și nu numai politicieni găunoși sau nimfe dezbrăcate.